Președintele Comisiei Europene, Ursula von der LeyenComisia Europeană a propus acordarea de ajutoare de stat pentru a sprijini tranziția industriei europene către energia verde, în timp ce economiile americană și chineză primesc subvenții substanțiale, relatează AFP.
Propunerile președintelui Comisiei Europene vor fi discutate la summit UE care va avea loc pe 9-10 februarie la Bruxellesiar deciziile sunt așteptate să fie luate în martie.
În afară de subvenții, propunerile CE pentru trecerea la o economie ecologică se referă în principal la redistribuirea resurselor existente, practic o "reambalare" a unor măsuri, ceea ce este de natură să genereze critici.
"Pentru moment, trebuie să lucrăm cu ceea ce avem deja" și să canalizăm acești bani către tehnologiile curate, a declarat Ursula von der Leyen. Cu toate acestea, ea a lăsat deschisă posibilitatea creării unui fond suveran european, care urmează să fie propus înainte de vară și care ar permite "pe termen mediu" investiții în cercetare sau în capitalul unor întreprinderi strategice.
Planul Comisiei prevede o mai mare flexibilitate pentru statele membre în ceea ce privește acordarea de ajutoare întreprinderilor implicate în energiile regenerabile (solare, eoliene etc.) și în decarbonizarea industriei (hidrogen, electrificare, eficiență energetică etc.). Anumite investiții în instalații noi ar putea fi sprijinite prin "scutiri fiscale".
Bruxelles-ul are în vedere o nouă legislație care va permite stabilirea unor obiective de producție în sectoare-cheie pentru suveranitatea europeană, sprijinirea proiectelor care implică mai multe țări europene și accelerarea și simplificarea autorizațiilor și a finanțării.
Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a salutat "propunerile ferme", care sunt în conformitate cu ceea ce dorește Parisul. Omologul său german a salutat "o propunere foarte bună".
Cei doi lideri se vor deplasa la Washington la 7 februarie pentru a negocia ajustări la planul de sprijin protecționist în valoare de $370 miliarde de euro decis de administrația americană vara trecută. Planul american exercită presiuni asupra industriei europene, care suferă de ani de zile din cauza practicilor neloiale ale Chinei și se confruntă cu facturi energetice în creștere după ce a pierdut accesul la gazul rusesc ieftin din cauza războiului din Ucraina.
Pachetul de măsuri al Ursulei von der Leyen este o încercare de a răspunde acestor provocări, deși este controversat în rândul celor 27 de state membre și în cadrul Comisiei însăși.
"Cămașa de forță" a subvențiilor interne a fost deja slăbită la începutul pandemiei în 2020. Continuarea deschiderii către subvenții riscă să avantajeze marile țări bogate, în special Germania și Franța, care ar putea favoriza în mod excesiv întreprinderile lor în detrimentul concurenților lor din UE.
"Orice măsură pe care o luăm trebuie să mențină integritatea pieței unice", a subliniat comisarul pentru concurență Margrethe Vestager, precizând că relaxările vor fi "temporare" și "specifice
Pentru a reduce riscul de fragmentare a pieței interne, unele țări, în frunte cu Franța și Italia, solicită noi fonduri comune, cum ar fi fondul suveran de investiții. "Dacă există ajutoare de stat, acestea trebuie să meargă mână în mână cu finanțarea la nivelul UE", a recunoscut președintele von der Leyen.
Această idee este respinsă ci de mai multe țări, cum ar fi Germania, Țările de Jos și Suediacare sunt ostile la orice creștere a contribuției lor la Bugetul UE. "Se poate face politică economică fără a cheltui bani", a declarat săptămâna aceasta ministrul german de finanțe, Christian Lindner.
Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, estimează că UE ar putea avea nevoie de mobilizarea a 350-400 de miliarde EUR pentru a contribui la înființarea de fabrici de tehnologii curate în Europa (baterii, panouri solare etc.). În comparație cu resursele disponibile în prezent, ar putea exista un deficit de 100 de miliarde EUR, ceea ce, în opinia sa, arată că trebuie avută în vedere o nouă finanțare comună, cum ar fi un fond suveran de investiții.
Pe termen scurt, Comisia mizează pe mobilizarea fondurilor existente, în special în cadrul Planului european de redresare în valoare de 800 de miliarde EUR (NextGenerationEU), cu posibile redistribuiri, pentru a crește cota alocată în prezent tranziției ecologice (250 de miliarde EUR).
"Propunerea Comisiei nu este altceva decât vin vechi în sticle noi", a comentat Markus Ferber, un eurodeputat conservator german.
"Planul Comisiei este necesar, dar nu suficient", a declarat eurodeputata franceză Valérie Hayer (Grupul Renew), "mulțumindu-ne cu reciclarea bugetară nu ne va permite să obținem o suveranitate reală", a spus ea.
