Ministerul Energiei a anunțat că în luna aprilie a acestui an prețul energiei electrice practicat de furnizori a scăzut cu circa 15% pentru clienții casnici, iar prețul gazelor naturale a scăzut cu 25%. Este vorba de o scădere care se referă la prețurile plafonate. Oricât ar putea părea de firească această evoluție, pe fondul reducerii consumului, realitatea din piață este una mai complicată.
Tot în luna aprilie, România a experimentat pentru prima dată prețurile negative la energie electrică, pe anumite intervale orare în care cererea era la cele mai joase niveluri. Prețurile negative la energie sunt puse în general pe seama aportului energiei regenerabile în sistem, lucru doar în parte adevărat. Pe acest fond, care va continua și în perioada următoare, ne punem întrebarea dacă ne vom putea aștepta la o scădere reală și de durată a prețurilor care să se regăsească efectiv în factura finală a consumatorilor.
Am început să ne obișnuim cu ideea că energia regenerabilă este cea mai ieftină formă de energie și că pe măsură ce aportul ei în sistemul energetic este din ce în ce mai mare, tendința prețurilor va fi una de scădere. Acest lucru este valabil în țări cu o expunere la soare foarte ridicată sau cu o intensitate a vântului în cea mai mare parte a anului.
În România, chiar dacă stăm bine din punctul de vedere al zilelor însorite, mixul energetic specific nouă face ca energia regenerabilă să devină scumpă în anumite perioade de consum și ieftină atunci când o exportăm. Realitatea ne arată că exportul de energie ieftină din România este preponderent format din energia verde, în timp ce importul care ne asigură vârfurile de consum este la prețuri foarte ridicate. Cu alte cuvinte, vindem ieftin cumpărăm scump.
Pe de altă parte creșterea aportului energiei regenerabile ridică probleme majore sistemului energetic, în sensul în care Dispecerul Energetic Național echilibrează piața la costuri din ce în ce mai ridicate.
Acest lucru este foarte vizibil în piața de echilibrare, unde costurile unui MWh au ajuns și la pragul de 10.000 de lei. Nu în ultimul rând, creșterea accentuată a numărului de prosumatori ridică probleme reale sistemului de distribuție, care se vede obligat la investiții pe care nu le anticipa până acum. Or, este cât se poate de evident că toate aceste investiții (după unii specialiști estimate la peste 10 miliarde de euro în următorii 10 ani) se vor regăsi în factura finală a consumatorilor.
Așa cum spuneam mai sus, faptul că în ultima vreme, pe fondul unor temperaturi ale aerului peste media perioadei și/sau ale intensificării vântului în România, pe Piața Intra-Day și pentru Ziua Următoare au existat prețuri negative ale energiei electrice, nu trebuie să ne facă să credem că vom avea o energie ieftină. Cel puțin în viitorul apropiat aceste elemente nu vor duce la scăderea facturile românilor, fiind chiar un semn al posibilității apariției pericolului creșterii prețurilor la energie electrică.
De ce prețurile negative ale tranzacțiilor pe bursă cu energia electrică nu scad facturile?
Analizând datele de consum/producție de pe site-ul Transelectrica și datele privind prețurile și volumele tranzacționate pe piața Intra-Day de pe site-ul OPCOM, în zilele în care s-au înregistrat prețuri negative constatăm că aceste prețuri negative au fost atinse exclusiv între orele 11:00 – 17:00, când aceste surse de energie regenerabilă au depășit contractele de producție și import.
Ponderea acestor surse în consumul de energie din România a fost una minoră, în timp ce cantitățile exportate au fost foarte mari. Toate acestea pe fondul unui consum redus de energie din România în acel interval orar. Altfel spus, putem constata că România a exportat energia când avea excedent, energie ieftină (prețurile au fost mici pe fondul cererii extrem de mici din regiune), ca urmare a lipsei de consum și stocare din România, și a importat energie scumpă.
Mixul energetic de care dispunem în momentul de față generează această situație, în sensul în care producția de energia securitară (din surse clasice) este scumpă și asigură consumul în perioadele de vârf.
La ce trebuie să fim atenți?
Într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă sunt surprinse câteva din măsurile pe care trebuie să le avem în vedere în viitorul apropiat pentru a reuși să menținem stabilitatea sistemului energetic atunci când energia verde are un aport substanțial. Prezentăm mai jos concluziile:
- scăderea consumului de energie în România, și în special scăderea consumului industrial, face ca producția de energie în timpul zilei și în weekend să fie excedentară, furnizorii români fiind forțați să exporte energia electrică la prețuri mici;
- dezvoltarea în ultimii 15 ani a unor capacități de producere a energiei regenerabile fără sisteme de stocare, de acumulare prin pompaj sau de producere a hidrogenului verde, a determinat creșterea energiei electrice produse exclusiv pe timpul zilei, care dincolo de dificultățile tehnice și de management ale sistemului duce la costuri mai ridicate și implicit la prețuri mai mari;
- reducerea timpului de funcționare a capacităților de producere a energiei securitare pe bază de cărbune și gaze determină creșterea costurilor cu energia securitară, care în lipsa stocării va avea o pondere tot mai importantă exclusiv în perioada de vârf de consum (costurile sunt determinate de numărul de ore de funcționare, reducerea lor înseamnă costuri mai mari);
- pornirea – oprirea repetată și neplanificată a capacităților securitare determină randamente scăzute și costuri ridicate pentru capacităților de producere a energiei securitare pe bază de cărbune și gaze;
- oprirea capacităților de producere a energiei regenerabile, ori funcționarea acestora cu prețuri zero și negative determină în fapt și în timp creșterea costurilor cu energia regenerabilă.
De asemenea, impune necesitatea abordării rapide de politici, în special privind stocarea și producerea de hidrogen verde, care să preîntâmpine disfuncționalitățile în sistemul energetic și creșterea prețurilor la consumatorul final în viitor.
Sursa: EnergyMagazine